AMON

Amon, sau Ammon este zeul suprem al preoților tebani în mitologia egipteană. Amon este zeu al soarelui, cel mai important dintre zei și venerat în orașul Teba, unde este reprezentat cu cap de berbec, sau ca un bărbat purtând o tiară cu pene. Inițial a fost zeu obscur al vântului. Cultul său apare în Regatul Mijlociu și se dezvoltă repede (mai ales în Regatul Nou), compunând o divinitate a aerului și fecundității.

Amon, "cel ascuns", rege al zeilor, în principal în timpul dinastiei XI, a apărut pe inscripțiile incintelor funerare încă din timpul dinastiei V. Pentru ptolemeici el este asociat cu Zeus. Sub numele de Amun Kematef a fost una din cele opt divinități străvechi. Era un zeu creator, capabil să se readucă singur la viață. Nubienii îl venerau în mod special, considerând că a fost născut în Sudan. Amon-Ra reprezintă fuziunea lui Ra cu Amon.

BASTET

În mitologia egipteană, Bastet a fost zeița lunii și a fecundității, ocrotitoarea femeilor gravide, și zeița felinelor, reprezentată fie într-o formă hieratică, de femeie cu cap de leoaică, fie popular, ca o femeie cu cap de pisică, sau numai ca un cap de pisică (pisica sălbatică a fost venerată în Egipt sub dinastia a II-a, în jurul anului 3000 î.Hr.).

Bastet a fost sora lui Ra, uneori considerată și fiica acestuia. În unele variante este considerată sora zeiței Isis. Bastet mai era și zeița ocrotitoare a pisicilor. În Valea Regilor s-au găsit mii de mumii de pisici, dar arheologii nu le-au dat importanță. În Egiptul Antic, oricine ucidea o pisică, primea pedeapsa capitală. Bastet era considerată "Ochiul lui Ra", deoarece lupta împotriva dușmanilor stăpânului său.

HATHOR

Hathor este fiica lui Neith și Ra. De cele mai multe ori, este prezentată și ca soție a lui Ra. În mitologia egipteană, era considerată zeița dragostei, a familiilor și a recoltelor. Uneori aceasta era asociată cu Sekmet, zeița răzbunării, întruchipată ca fiind o femeie cu cap de leu.

Uneori, Hathor este identificată cu zeița cerului, a soarelui, a lunii, a fertilității și a agriculturii. Hathor era zeița bucuriei, maternității și iubirii. Era considerată a fi protectoarea femeilor însărcinate. Dar Hathor a fost prin excelență, patroana tuturor femeilor, indiferent de statutul lor. Ca zeiță a fertilității, era asociată și pusă în legătură cu revărsările Nilului. Mai târziu, când cultul osirian a câștigat mai multă popularitate și mai mulți adepți, rolul său s-a schimbat. Conform noului statut, Hathor primea decedații în lumea de jos, oferind sufletelor apă și hrană. În perioada târzie, femeile decedate erau identificate cu Hathor, așa cum bărbații decedați erau identificați cu Osiris.

HORUS

Horus a fost născut de zeița Isis,care era virgina după ce ea a adunat toate părțile dezmembrate ale corpului soțului ei ucis,Osiris, cu excepția penisului, care a fost aruncat în Nil și mâncat de o balenă. Ea și-a utilizat puterile magice pentru a-l reînvia pe Osiris și a creat adorarea unui falus de aur, pentru a-l concepe pe fiul ei. Într-o altă versiune a poveștii, Isis a rămas însărcinată cu ajutorul focului divin. Odată ce Isis știa că este însărcinată cu Horus, ea a fugit în mlaștinile din Delta Nilului ca să se ascundă de fratele ei Seth, cel care l-a ucis pe Osiris din gelozie și care voia să-l omoare și pe fiul lor. Astfel Isis pe data de 25 decembrie a născut un fiu divin, pe Horus.

Texte din piramide din secolul al XXV-lea î.Hr. descriu natura Faraonului, în caractere diferite, atât ca Horus cât și ca Osiris. Faraon ca Horus era în timpul vieții și a devenit Faraon ca Osiris la moarte, unde a fost unit cu restul zeilor. Noile reîncarnări pe pământ ale lui Horus au urmat după moartea unui faraon sub forma unui nou faraon.

ISIS

În mitologia egipteană, Isis este zeița magiei și a vieții, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale și fidelității femeii față de soț. Soția și sora lui Osiris, fiica zeilor Geb și Nut și mama lui Horus, Isis este una din principalele divinități venerate de vechii egipteni. Ea aparține Eneadei de la Heliopolis, iar în epoca elenistică a devenit protectoarea marinarilor. Numele ei s-ar putea traduce prin „Regina tronului”, ea fiind o personificare a tronului faraonului și a puterii regale.

Cu toate acestea, hieroglifa ei însemna la început „muritoare” și e posibil ca zeița să fie o sinteză a mai multor regine egiptene deificate. Originile zeiței Isis sunt necunoscute, deși se crede că ar proveni de la egiptenii din Delta Nilului. Spre deosebire de celelalte zeități egiptene, Isis nu are un cult centralizat într-o zonă anume. Prima mențiune a zeiței a apărut în timpul celei de-a Cincea Dinastie a Egiptului atunci când primele texte literare sunt găsite, dar cultul ei devine proeminent în istoria Egiptului Antic mai târziu, când Isis începe să absoarbă elemente de la alte zeițe din Orient.

NEPHTHYS

Nephthys este o zeiță egipteană, fiica cea mai mică a cuplului Geb - Nut, soția lui Seth, mama lui Anubis, sora lui Isis și Osiris, protectoare a morților și a zeului cu cap de babuin Hapy. A participat la ritualul readucerii la viață a lui Osiris. Cei morți trebuie să scape de bandajele cu care au fost mumificați (părul ei) pentru a ajunge la viața de apoi. Originală din Heliopolis, nu a avut temple dedicate exclusiv ei, dar stă alături de Isis și de Osiris la Ultima Judecată.

A fost de asemeni asociată cu zeița Anuket. Deși soție a zeului demonic Seth, în lupta lui fratricidă, Nephtys este mereu de partea victimei (Osiris). În această împrejurare, neavând copii de la soț, își arată nestăpânita dorință de a avea un copil de la Osiris ; de aceea, fie că îl îmbată, fie că se deghizează ca Isis (cu care era geamănă), zeița reușește să își împlinească dorința și astfel îl naște pe Anubis. De frica răzbunării lui Seth, își părăsește copilul imediat după naștere, acesta fiind adoptat de Isis. Nephtys a fost adorată în special în perioada heliopolitană, însă în rest rămâne o prezență mitologică enigmatică.

NUN

Nun este numit „Tatăl zeilor”, dar acest titlu subliniază doar vechimea sa necontestată ca element al cosmosului egiptean - ca importanță el este depășit de zeul-soare creator (vezi Atum). Nun are o existență continuă, neafectată de mitologie sau evenimente, și nu participă la ritualurile religioase, neavând temple sau cler propriu. În reprezentările sale pe pereții mormintelor sau în papirusurile religioase, brațele lui Nun îl împing pe soare pe orizont, în cea dea douăsprezecea oră a nopții, pentru a-și începe călătoria în barca zilei (vezi Khepri și Ra).

Lacurile sacre din incinta templelor (de pildă la Karnak sau Dendera) simbolizau apele primordiale, ceea ce mărea funcția practică în abluțiunile clerului. Când conducătorul sudanez Piankhi (dinastia a XXV-a) a vizitat templul de la Heliopolis, el a afirmat că, asemenea zeului-soare Ra, și-a spălat fața în „fluviul lui Nun”.

OSIRIS

În mitologia egipteană Osiris este zeul vieții de apoi, al lumii de dincolo și al morților. Osiris a fost un rege legendar al Egiptului, celebru prin vigoarea și dreptatea cu care își guverna țara. Seth, fratele său, a fost gelos pe el și i-a întins o cursă, reușind să-l asasineze. Soția lui Osiris, zeița Isis, reușește să rămână însărcinată cu Osiris mort. După ce l-a îngropat pe Osiris, Isis se refugiază în delta Nilului; acolo îl aduce pe lume pe Horus, care, ajuns adult, își face recunoscute drepturile în fața zeilor Enneadei și îl atacă pe Seth. Horus îl va învinge pe Seth în luptă, dar își va pierde un ochi, pe care i-l oferă lui Osiris care astfel își recapătă viața. Seth va fi condamnat de zei să-și poarte propria victimă

RA

Ra este un zeu egiptean reprezentând o personificare a soarelui, fiind cel mai puternic din toți zeii. Era venerat la Heliopolis (Cetatea Soarelui). Reprezentarea obișnuită era a unui om cu un cap de șoim și cu un disc solar deasupra capului. Călătorea prin lumea subterană în fiecare noapte în nava sa, și era protejat Mehen. Se spune că atunci când RA sfârșea călătoria subterană soarele răsărea din nou pe cer, dar Seth, stăpân al deșertului, trimitea mereu un șarpe-demon , numit Apophis , care , să împiedice acest fapt. Simbolurile lui Ra sunt discul și cercul cu un punct înăuntru.

Cea mai reprezentativa functie a Zeului Soare a fost, desigur, cea solara. Pentru egipteni, soarele reprezenta lumina, caldura si dezvoltare. Din aceasta cauza zeitatea solara a fost foarte importanta, pentru ca soarele era considerat conducatorul intregii sale creatii. Discul solar era vazut ca trupul sau ochiul Zeului Soare. Ra este tatal mitologic al zeilor Shu – zeul vantului, Tefnut – zeita ploii, si creatorul ochiului lui Ra, Sekhmet, o leoaica feroce.

SETH

În mitologia egipteană, Seth (scris și Sutekh, Setesh, Seteh Seti) este cunoscut drept fiu al lui Geb și al lui Nut, fratele lui Isis, Nephthys și Osiris. Seth este un zeu malefic, stăpân al deșertului, reprezentat cu trup de ogar cu coada despicată și cu botul prelung. La început a fost considerat constructor de cetăți, apoi zeul viguros al violenței, răului , întunericului și dezordinii, iar la un moment dat și zeu al războiului.

Se pare că adepții lui Seth s-au confruntat cu adepții lui Horus și ai faraonului primei dinastii, Menes, care a unit Egiptul de Sus cu cel Egiptul de Jos. În această privință, Seth este înfățișat punând la îndoială autoritatea fratelui său Osiris. În drama care se petrece în religia egipteană, Seth întruchipează forțele potrivnice care aduc marea schimbare. În cele din urmă înfrânt de Isis și de fiul său, zeul șoim Horus, Seth devine un spirit liber, un hoinar pe pământ și, după exilul său forțat, zeul singurătății pustii.